And counting.
Greu. Muy dificil. Corpul s-a mai obisnuit,cat de cat ,dar mintea nu si nu! Mai ales cand ies in parc cu fetele si ne mai luam ( noi ,baietii, nu fetele ) cate o bere…Toti baga fum dupa fum si as baga si eu una ( chiar 2 deodata).
Dimineata la cafea ,la fel. Gestul ,nenica, de a scoate pachetul si a duce tigara la gura…mmm. Rezistam. Eroic. Noroc cu prietenii…” Ia, bai, o tigara, lasa vrajeala! ” O parte. Ceilalti ” Bravo, vreau si eu! „. Psihic ,te roade. Mananci la pranz in week-end, bei un sprit, o cola, o bere…unde e? Nu e. Intrase ,intr-un fel, in normalitate, era o continuare logica a unei mese copioase.
Aseara m-am dus in bucatarie sa imi pun un pahar cu vin, am luat si telefonul ca urmaream niste pariuri. Mi-am dat seama ca stau degeaba in bucatarie,de fapt plecasem sa fumez…
Cum ziceam, rezistam. Luptele interne continua. Ne vedem in curand, urmeaza saptamana 3. Pa, copii!